Powered by Google Translate

Elemente de geometrie spatială

7.1 Elemente introductive a. Puncte, drepte, plane, semiplane Punctul    • Punctul nu are dimensiuni (nici lungime, nici lățime, nici grosime).    • Se notează cu litere mari: A, B , CA, B, CA, B, C.    • Indică poziția unui obiect în spațiu. Dreapta    • Dreapta este o mulțime infinită de puncte.    • Nu are grosime și se întinde la infinit în ambele sensuri.    • Se notează cu o literă mică  dd, sau cu două puncte distincte  (AB)(AB). Planul    • Planul este o suprafață infinită, fără grosime.    • Conține o infinitate de puncte și drepte.    • Se notează cu o literă grecească  α,βα,β, sau cu trei puncte necoliniare  (ABC)(ABC).
Semiplanul    • Un semiplan este una dintre cele două părți în care o dreaptă împarte un plan.    • Dreapta se numește frontiera semiplanelor.    • Fiecare semiplan conține punctele aflate de o singură parte a dreptei. În figura de mai jos este reprezentat:    • planul  αα    • dreapta  dd  din planul  αα    • punctele  AA  și  BB  din planul  αα    •  dd  frontiera semiplanului Semiplanele formate sunt  (d,A(d, A  și  (d,B(d, B
b. Dreapta inclusă în plan. Dreapta secantă planului Fie dreapta  dd  și planul  αα. Dreapta inclusă în plan    • Toate punctele dreptei aparțin planului.    • Se notează:  d⊂αd⊂α
Dreapta este secantă planului    • Dreapta are un singur punct comun cu planul.    • Se intersectează cu planul într-un punct.          d∩α={P}d∩α=\{P\}
c. Dreapta paralelă cu planul. Dreapta perpendiculară pe plan Dreapta paralelă cu planul    • Dreapta nu are niciun punct comun cu planul.    • Distanța de la orice punct al dreptei la plan este constantă. Criteriu de paralelism O dreaptă este paralelă cu un plan dacă este paralelă cu o dreaptă din plan.     a⊂αd∥a}  ⟹  d∥α\left. \begin{array}{l} a \subset \alpha \\ d ∥ a \end{array} \right\} \implies d ∥ \alpha Reciproca nu este adevărată Dacă o dreaptă este paralelă cu un plan, atunci ea este paralelă cu o infinitate de drepte din planul respectiv, dar nu este paralelă cu orice dreaptă din acel plan.
Dreapta perpendiculară pe plan      • Dreapta este secantă planului.    • Este perpendiculară pe toate dreptele din plan. Criteriu de perpendicularitate O dreaptă este perpendiculară pe un plan dacă este perpendiculară pe două drepte concurente din plan.    d⊥ad⊥ba∩b≠∅a,b⊂α}  ⟹  d⊥α\left. \begin{array}{l} d \perp a \\ d \perp b \\ a \cap b \neq \varnothing \\ a, b \subset \alpha \end{array} \right\} \implies d \perp \alpha
d. Plane paralele. Plane perpendiculare Două plane în spațiu pot fi:    • paralele - nu se intersectează, nu au niciun punct comun.    • concurente - se intersectează după o dreaptă. Un caz foarte important îl reprezintă planele perpendiculare Plane paralele Teorema: două plane sunt paralele dacă într-unul dintre ele există două drepte concurente, fiecare paralelă cu celălalt plan.    d1,d2⊂αd1∩d2={O}d1,d2∥β}⇒α∥β\left. \begin{array}{l} d_1, d_2 \subset \alpha \\[1mm] d_1 \cap d_2 = \{O \} \\[1mm] d_1, d_2 \parallel \beta \end{array} \right\} \Rightarrow \alpha \parallel \beta Consecinta practica: două plane sunt paralele dacă două drepte concurente dintr-un plan sunt paralele cu alte două drepte conținute în celălalt plan.    d1,d2⊂αd1∩d2={O}d3,d4⊂βd3∩d4={O′}d1∥d3, d2∥d4}⇒α∥β\left. \begin{array}{l} d_1, d_2 \subset \alpha \\[1mm] d_1 \cap d_2 = \{O \} \\[1mm] d_3, d_4 \subset \beta \\[1mm] d_3 \cap d_4 = \{O'\} \\[1mm] d_1 \parallel d_3, \, d_2 \parallel d_4 \end{array} \right\} \Rightarrow \alpha \parallel \beta
Observații:    • Distanța dintre ele este constantă.    • Printr-un punct exterior unui plan se poate duce un singur plan paralel cu planul dat.    • Dacă două plane sunt paralele, atunci orice dreaptă dintr-unul dintre plane este paralelă cu celălalt plan. Plane perpendiculare Teorema: două plane sunt perpendiculare dacă unul dintre ele conține o dreaptă perpendiculară pe celălalt plan.    d⊂αd⊥β}⇒α⊥β\left. \begin{array}{l} d \subset\alpha \\[1mm] d \perp \beta \end{array} \right\} \Rightarrow \alpha \perp \beta Consecinta practica: două plane sunt perpendiculare dacă unul dintre ele conține o dreaptă perpendiculară pe două drepte concurente din celalat plan.    d⊂αd1,d2⊂βd1∩d2={O}d⊥d1, d⊥d2}⇒α⊥β\left. \begin{array}{l} d \subset \alpha \\[1mm] d_1, d_2 \subset \beta \\[1mm] d_1 \cap d_2 = \{O \} \\[1mm] d \perp d_1, \, d \perp d_2 \end{array} \right\} \Rightarrow \alpha \perp \beta
Observații:    • Unghiul dintre planele perpendiculare este de 90°.    • Printr-un punct exterior unui plan se pot duce o infinitate de plane perpendiculare pe planul dat.    • Dacă două plane sunt perpendiculare, atunci orice dreaptă dintr-unul dintre plane, perpendiculară pe dreapta lor de intersecție, este perpendiculară pe celălalt plan.
7.2 Proiecții și unghiuri în spațiu Proiecția ortogonală a unui punct / segment / drepte pe un plan este figura obținută ducând perpendiculare pe plan din punctele respective. Cheia este cuvântul ortogonal = perpendicular. a. Proiecția unui punct pe un plan Fie:    • punctul  AA    • planul  αα Proiecția ortogonală a punctului AA pe planul αα este punctul A′A' astfel încât:    • A′∈αA'∈ α    • AA′⊥αAA'⊥α Se notează: prα(A)=A′_{\alpha}(A) = A' Cazuri:    1. Dacă  A∈αA∈α → proiecția este chiar punctul AA    2. Dacă  A∉αA∉α → proiecția este piciorul perpendicularei din AA pe plan
b. Proiecția unei drepte pe un plan Fie linia dreaptă  dd  și planul  αα. Proiecția ortogonală a dreptei  dd  pe plan este mulțimea proiecțiilor tuturor punctelor de pe dreaptă. Se notează: prα(d)=d′_{\alpha}(d) = d' Cazuri posibile: a) Dreapta este paralelă cu planul    • Proiecția este o dreaptă paralelă cu dreapta inițială    • Lungimile se păstrează b) Dreapta este perpendiculară pe plan    • Proiecția este un punct c) Dreapta este oblică față de plan    • Proiecția este o dreaptă    • Aceasta se află în plan și este oblică
Proiecția unui segment de dreaptă pe un plan Fie segmentul  [AB][AB]  și planul  αα. Proiecția ortogonală a segmentului  [AB][AB]  pe plan este segmentul:  [A′B′][A'B'] unde:    • A′A'  este proiecția lui  AA  pe plan    • B′B'  este proiecția lui  BB  pe plan Se notează: prα(AB)=A′B′_{\alpha}(AB) = A'B' Observații importante:    • Lungimea proiecției este mai mică sau egală cu lungimea segmentului    • Dacă segmentul este:         - paralel cu planul → proiecția are aceeași lungime         - perpendicular pe plan → proiecția este un punct         - oblic → proiecția este un segment mai scurt
c. Unghiul dintre o dreaptă și un plan Unghiul dintre o linie dreaptă  dd  și un plan  αα  este unghiul ascuțit dintre dreapta d și proiecția ortogonală a acesteia pe plan. Dacă:    •  dd  este linia dreaptă      •  d′d' =  pr α(d)_{\alpha}(d)    atunci unghiul dintre dreapta și plan este:          ∠(d,α)=∠(d,d′)∠(d,α)=∠(d,d') Cazuri particulare:    • Dacă  d∥αd \parallel α  → unghiul este  0∘0^\circ    • Dacă  d⊥αd \perpα → unghiul este  90∘90^\circ
Lungimea proiecției unui segment pe un plan Unghiul dintre un segment  [AB][AB]  și un plan  α\alpha  este unghiul ascuțit dintre segment și proiecția sa ortogonală pe plan. Fie:    • planul:  αα    • segmentul:  [AB][AB]    •  A′A'  = pr α(A)_{\alpha}(A)    •  B′B'  = pr α(B)_{\alpha}(B) Atunci:      ∠([AB],α)=∠(AB,A′B′)∠([AB],α)=∠(AB,A'B') Mai precis: Unghiul dintre un segment și un plan este unghiul dintre o dreaptă paralelă cu segmentul, dusă printr-un punct al planului, și proiecția ei ortogonală pe plan. Formula fundamentală: Dacă segmentul  ABAB  face un unghi  xx  cu planul  αα, atunci: A′B′=AB⋅cos⁡⁡(x)A'B'=AB \cdot \operatorname{cos}⁡(x) ⇒cos⁡(x)=A′B′AB\Rightarrow \operatorname{cos}(x)= \frac{A'B'}{AB} unde:  x=∠(AB,α)x=∠(AB,α)
d. Unghi diedru. Unghiul dintre două plane Unghiul diedru este unghiul format de două semiplane care au o dreaptă comună, numită muchia diedrului.
Unghiul diedru dintre două plane Unghiului diedru determinat de planele  αα  și  ββ  este unghiul plan format de două drepte perpendiculare pe muchia diedrului, una în fiecare plan. Fie:    • planele  αα  și  ββ    • d=α∩βd=α∩β Construcție:    1. Se alege un punct  A∈dA∈d    2. În planul  αα  se duce prin A dreapta  aa  astfel încât:  a⊥da\perp d,  (BA⊥dBA \perp d)       3. În planul  ββ  se duce prin A dreapta  bb , astfel încât:  b⊥db \perp d,  (CA⊥dCA\perp d)    4. Unghiul dintre cele două plane este:               ∠(α,β)=∠(a,b)=∠CAB∠(α,β)=∠(a,b)= ∠CAB Unghiul dintre plane este independent de punctul ales pe muchie
Cazuri particulare:    •  α∥β⇒∡(α,β)=0∘α \parallel β ⇒ \measuredangle (α,β)=0^\circ    •  α⊥β⇒∡(α,β)=90∘α \perp β ⇒ \measuredangle (α,β)=90^\circ
7.3 Distanţa în geometria spațială Observații importante (de reținut)       ✔ Distanța este întotdeauna perpendiculară       ✔ Distanța este cea mai mică lungime posibilă a. Distanța dintre un punct și o dreaptă Distanța dintre punctul  AA  și dreapta  dd  este lungimea segmentului perpendicular dus din punct pe dreaptă. Notație:     dist(A,d)=AH\mathrm{dist}(A,d) = AH, unde:         • H∈dH∈d         • AH⊥dAH⊥d
b. Distanța dintre un punct și un plan Distanța dintre punctul  AA  și planul  αα  este este lungimea segmentului perpendicular dus din punct pe plan. Notație:     dist(A,α)=AA′\mathrm{dist}(A,\alpha) = AA', unde:         •  A′∈αA'∈α         •  AA′⊥αAA'⊥α
c. Distanța dintre două plane paralele Distanța dintre planele paralele αα și ββ este distanța de la un punct al unuia dintre plane la celălalt plan. Notație:     dist(α,β)=AA′\mathrm{dist}(\alpha,\beta) = AA', unde:         •  A∈αA∈α         •  A′∈βA'∈β         •  AA′⊥βAA'⊥β Rezultatul nu depinde de punctul ales, toate perpendicularele au aceeași lungime.
d. Teorema celor trei perpendiculare Fie:    •  β\beta  - un plan    •  dd  - dreapta perpendiculară pe plan    •  MM  - un punct pe acestă dreaptă    •  a,ba,b  - dreptele perpendiculare în plan    •  {B}\{B\}  - intersecția dintre dreptele a și b    Așadar: {d⊥βa⊥ba,b⊂βa∩b={B}M∈d, d∩β={A}\left\{ \begin{array}{l} d \perp \beta \\[1mm] a \perp b \\[1mm] a, b \subset \beta \\[1mm] a \cap b = \{B\} \\[1mm] M \in d, \, d \cap \beta = \{A\} \end{array} \right. ⟹MB⊥b\Longrightarrow MB \perp b