Powered by Google Translate

Mulțimi. Noțiuni generale

1.2 Operații cu mulțimi a. Reuniunea mulțimilor matematice Reuniunea mulțimilor A și B este notată AB\mathbf{A∪B} („A reunit cu B”) și este formată din TOATE elementele celor două mulțimi (cele comune luate o singură dată). Exemplu: Fie A={1,2,3,5} și B={1,2,6,10} \rightarrow A∪B={1,2,3,5,6,10} b. Intersecția mulțimilor matematice Intersecția mulțimilor A și B este notată AB\mathbf{A∩B} („A intersectat cu B”) și este formată din elementele COMUNE celor două mulțimi. Exemplu: Fie A={1,2,3,5} și B={1,2,6,10}   \rightarrow A∩B={1,2} c. Diferența  mulțimilor matematice Diferența mulțimilor A și B este notată A\B\mathbf{A\backslash B} („A minus B”) și este formată din elementele care SUNT ÎN PRIMA MULȚIME ȘI NU SUNT ÎN A DOUA MULȚIME. Exemplu: Fie A={1,2,3,5} și B={1,2,6,10} \rightarrow A \ B={3,5} \rightarrow B \ A={6,10} d. Produsul cartezian al mulțimilor matematice Produsul cartezian al mulțimilor A și B este notat AxB\mathbf{AxB} (A ori B) și este compus din toate perechile de forma (a,b), unde a este un element din mulțimea A și b este un element din mulțimea B. Exemplu: Fie A={1,2,3} și B={6,10} \rightarrow A x B={(1,6),(1,10),(2,6),(2,10), (3,6),(3,10)}
De reținut:    • două mulțimi se numesc disjuncte dacă nu au niciun element comun.    • o mulțime care nu are niciun element se numește “mulţimea vidă” și se notează cu simbolul ∅.    • cardinalul unei mulţimi reprezintă numărul de elemente al mulțimii respective (card).