2.1 Operații cu numere întregia. Adunarea și scăderea
Pentru a aduna două numere întregi cu același semn se pune semnul comun și se face adunarea valorilor numerice. Semnul unui număr este cel din fața lui (dacă nu există semn înseamnă că este +).
Exemple:+3+4−2−5+6+9−8−3+10+5=+(3+4)=+7=−(2+5)=−7=+(6+9)=+15=−(8+3)=−11=+(10+5)=+15
Pentru a aduna două numere întregi de semne opuse se pune semnul celui cu valoarea absolută mai mare și se face scăderea valorilor numerice.
Exemple:+5−2−7+3+9−12−15+8+20−7=+(5−2)=+3=−(7−3)=−4=−(12−9)=−3=−(15−8)=−7=+(20−7)=+13Notă: Dacă două valorile numerice sunt egale și semnele opuse, suma va fi 0, de exemplu +6−6=0.
b. Înmulțirea și împărțirea
Pentru a înmulți sau a împărți două numere întregi trebuie să ținem cont de regula semnelor:(+)⋅(+)=(+)(−)⋅(−)=(+)(+)⋅(−)=(−)(−)⋅(+)=(−)Exemple de înmulțire:(+3)⋅(+4)(−2)⋅(−5)(+6)⋅(−7)(−8)⋅(+9)(−3)⋅(−11)=+12=+10=−42=−72=+33Exemple de împărțire:(+12):(−4)(−20):(+5)(+30):(+6)(−45):(−9)(+18):(−3)=−3=−4=+5=+5=−6
c. Formule de calcul cu puteriаm⋅аn=аm+nаm:аn=аm−n(аm)n=аm⋅nаm⋅bm=(а⋅b)mаm:bm=(а:b)mDe reținut:0n=0,1n=1n0=1, pentru n=0(−x)2k=x2k (puterea pară a unui număr)
(−x)2k+1=−x2k+1 (puterea impară a unui număr)
Exemple:аm⋅аn=аm+n23⋅2452⋅53=23+4=27=128=52+3=55=3125аm:аn=аm−n25:2274:72=25−2=23=8=74−2=72=49(аm)n=аm⋅n(32)3(23)4=32⋅3=36=729=23⋅4=212=4096аm⋅bm=(а⋅b)m23⋅5332⋅42=(2⋅5)3=103=1000=(3⋅4)2=122=144аm:bm=(а:b)m83:23102:52=(8:2)3=43=64=(10:5)2=22=40n=0,1n=105=0,17=1n0=1,n=050=1,120=1(−x)2k=x2k (putere pară)
(−2)4=24=16,(−5)2=52=25(−x)2k+1=−x2k+1 (putere impară)
(−3)3=−27,(−4)5=−1024
d. Ordinea efectuării operațiilor
În lipsa parantezelor se fac mai întâi înmulțirile și împărțirile, apoi adunările și scăderile.
Dacă există paranteze se fac mai întâi calculele din paranteză (în paranteză se aplică regula de mai sus: înmulțirile și împărțirile primele, apoi adunările și scăderile).
La rezolvarea exercițiilor folosind metoda mersului invers operațiile se schimbă în felul următor:
• adunarea devine scădere și scăderea devine adunare.
• înmulțirea devine împărțire și împărțirea devine înmulțire.
Exemple:
Fără paranteze:
3+5⋅2=3+10=1312:4+6=3+6=9
Cu paranteze:
(3+5)⋅2=8⋅2=16(12−4):2+3=8:2+3=4+3=75+2⋅(3+7)=5+2⋅10=5+20=25Notă: În toate exemplele, mai întâi se efectuează operațiile din paranteze (dacă există), apoi înmulțirile și împărțirile, iar la final adunările și scăderile.
Exemple de rezolvare cu metoda mersului invers:
→ adunarea devine scădere:
x+7=15x=15−7=8
→ înmulțirea devine împărțire:
3⋅x=12x=12:3=4
→ adunarea devine scădere
→ înmulțirea devine împărțire:
5+2⋅x=172⋅x=17−52⋅x=12x=12:2=6
e. Suma lui Gauss1+2+3+⋯+n=2n(n+1)Exemplul 1:1+2+3+⋯+100==2100(100+1)=2100⋅101=50⋅101=5050Exemplul 2:1+2+3+⋯+50==250(50+1)=250⋅51=25⋅51=1275Exemplul 3:1+2+3+⋯+200==2200(200+1)=2200⋅201=100⋅201=20100
f. Teorema împărțirii cu rest
Teorema împărțirii cu rest afirmă că pentru orice deîmpărțit (D) și împărțitor (Î≠ 0), există un cât unic (C) și un rest unic (R) astfel încât:
D = ηC + R,
cu condiția obligatorie ca 0 ≤ R < |Î|.Exemple:17:5=3; R =217=5⋅3+223:4=5; R =323=4⋅5+350:7=7; R =150=7⋅7+1
g. Diverse de reținut
• opusul unui număr oarecare x este -x
• forma generală a unui număr par este 2k
• numerele consecutive pare au forma 2k, 2k+2, 2k+4
• forma generală a unui număr impar este 2k+1
• numerele consecutive impare au forma 2k+1, 2k+3, 2k+5
• descompunerea unor numere de mai multe cifre:
аb=а⋅10+bаbc=а⋅100+b⋅10+cаbcd=а⋅1000+b⋅100+c⋅10+d32=3⋅10+2154=1⋅100+5⋅10+42563=2⋅1000+5⋅100+6⋅10+3