a. Reuniunea mulțimilor matematice
Reuniunea mulțimilor A și B este notată A∪B („A reunit cu B”) și este formată din TOATE elementele celor două mulțimi (cele comune luate o singură dată).
Exemplu:
Fie A={1,2,3,5} și B={1,2,6,10}
→ A∪B={1,2,3,5,6,10}
b. Intersecția mulțimilor matematice
Intersecția mulțimilor A și B este notată A∩B („A intersectat cu B”) și este formată din elementele COMUNE celor două mulțimi.
Exemplu:
Fie A={1,2,3,5} și B={1,2,6,10}
→ A∩B={1,2}
c. Diferența mulțimilor matematice
Diferența mulțimilor A și B este notată A\B („A minus B”) și este formată din elementele care SUNT ÎN PRIMA MULȚIME ȘINU SUNT ÎN A DOUA MULȚIME.
Exemplu:
Fie A={1,2,3,5} și B={1,2,6,10}
→ A \ B={3,5}
→ B \ A={6,10}
d. Produsul cartezian al mulțimilor matematice
Produsul cartezian al mulțimilor A și B este notat AxB (A ori B) și este compus din toate perechile de forma (a,b), unde a este un element din mulțimea A și b este un element din mulțimea B.
Exemplu:
Fie A={1,2,3} și B={6,10}
→ A x B={(1,6),(1,10),(2,6),(2,10), (3,6),(3,10)}
De reținut:
• două mulțimi se numesc disjuncte dacă nu au niciun element comun.
• o mulțime care nu are niciun element se numește “mulţimea vidă” și se notează cu simbolul ∅.
• cardinalul unei mulţimi reprezintă numărul de elemente al mulțimii respective (card).